Intensitatea concurențială a trecut dincolo de orice granițe, iar avantajul competitiv nu mai este dat de accesul la produse, ci de modul în care îți construiești întregul business. Pentru Florin Todor, directorul general al grupului TOBIMAR, răspunsul a fost adaptarea și diversitatea strategică: „Clienții aveau nevoie de soluții complete: consultanță tehnică, implementare și integrarea echipamentelor în proiecte”. În paralel însă, a rămas fidel unui principiu rar invocat astăzi: „Nu am vrut să-mi pierd onoarea”. Din această tensiune – între presiunea globală și valorile personale – s-a construit, în peste 25 de ani, TOBIMAR: o companie care a crescut odată cu proiectele în care a fost implicată, extinzându-și rolul de la furnizarea de echipamente către execuție, proiecte energetice și dezvoltarea propriilor game de produse, utilizate astăzi în rețele de retail, spații industriale, infrastructură de iluminat public și proiecte realizate pentru administrații locale și companii din întreaga țară. Arhitect de sisteme, antreprenorul Florin Todor înțelege business-ul ca pe o rețea de încredere, consecvență și parteneriate durabile, nu doar tranzacții punctuale.

Florin Todor, directorul general al grupului TOBIMAR

Privind spre începuturile companiei Tobimar, cum arăta contextul în care ați pornit businessul și care a fost momentul în care ați simțit că ideea are potențial să devină mai mult decât o firmă de distribuție regională concentrată pe distribuția de echipamente electrice?

Florin Todor, director general TOBIMAR: Privind înapoi la începuturile companiei Tobimar, acestea trebuie înțelese în contextul economic al României de la sfârșitul anilor ’90. Piața instalațiilor electrice era în plină transformare: oferta de produse era limitată, infrastructura comercială fragmentată, iar accesul la branduri internaționale dificil pentru multe firme locale. Distribuția se baza în mare parte pe relații directe între importatori și câțiva distribuitori regionali, iar logistica și suportul tehnic erau încă la un nivel incipient.

Tobimar a apărut ca o companie antreprenorială orientată spre distribuția de materiale și echipamente electrice, cu accent pe relația directă cu instalatorii, dezvoltatorii și firmele de construcții. La început, modelul era simplu: alegerea furnizorilor potriviți, construirea unui portofoliu competitiv și dezvoltarea unei baze stabile de clienți. Diferența o făceau disponibilitatea produselor, suportul tehnic și capacitatea de a livra rapid, într-o piață în care aceste lucruri nu erau încă un standard.

Un moment important în evoluția companiei a fost consolidarea relațiilor cu producători internaționali precum Philips, Gewiss, Eaton sau ABB. Accesul la aceste branduri și extinderea portofoliului au deschis drumul către proiecte mai complexe, inclusiv în zona de retail, industrial și infrastructură, unde cerințele tehnice și volumul lucrărilor erau semnificativ mai mari.

În timp, a devenit evident că distribuția, singură, nu acoperă toate nevoile din proiecte. Extinderea către execuție, prin dezvoltarea Tobimar Construct și, ulterior, a Tobimar Group, a venit firesc, din contactul direct cu șantierele și cu cerințele tot mai complexe ale clienților. Această etapă a schimbat modul în care priveam dezvoltarea companiei.

Un alt pas important a fost digitalizarea, prin lansarea platformei ETBM.ro în 2016, care a extins accesul la portofoliu și a adus o dinamică nouă în relația cu clienții. Platforma de e-commerce ne-a ajutat să atingem un public mai larg și să extindem modelul nostru de business.

Privind retrospectiv, potențialul de dezvoltare a devenit clar în momentul în care aceste direcții au început să funcționeze împreună: parteneriatele solide cu producători internaționali, experiența acumulată în proiecte și investițiile constante în dezvoltare și digitalizare.

Ce a însemnat pentru dumneavoastră prima afacere?

F.T.: A fost nebunie, tinerețe și curaj. Am intrat în zona de electrice, în distribuția de materiale, și destul de repede am înțeles că, dacă vrei să construiești ceva durabil, trebuie să joci într-o ligă mare și să devii un partener pe care colaboratorii se pot baza cu încredere. Așa a apărut decizia, la începutul anilor 2000, de a lucra cu inovatori și inventatori de renume mondial, Philips, Gewiss sau Eaton fiind câteva dintre aceste companii.

Vremurile de început au fost tulburi, imprevizibile. Am ales însă să mergem pe calitate și pe parteneriate solide, cu furnizori importanți la nivel european și mondial. A fost o alegere care ne-a obligat să ridicăm standardele încă de la început, dar care ne-a și permis să creștem sănătos. În timp, această abordare ne-a dus către proiecte din ce în ce mai complexe, în retail, industrie și zona publică, lucrând astăzi alături de companii importante din România.

Sunt proiecte care rămân – de la iluminatul arhitectural al Cetății Alba Iulia, până la lucrări realizate pentru spații industriale sau rețele comerciale. Ele spun mai bine decât orice altceva cum a evoluat compania în timp.

Transformarea Tobimar într-un grup integrat – cu distribuție, execuție și proiecte energetice – este astăzi unul dintre avantajele competitive ale Tobimar Group. A fost această integrare o strategie gândită încă de la început sau a apărut organic, ca răspuns la nevoile clienților?

F.T.: Transformarea care definește astăzi Tobimar Group nu a fost rezultatul unei strategii stabilite de la început, ci s-a construit în timp, pe măsură ce compania a crescut și a înțeles mai bine nevoile pieței. La început, activitatea era concentrată pe distribuția de materiale și echipamente electrice. Relația directă cu instalatori, dezvoltatori și firme de construcții ne-a oferit însă o imagine clară asupra modului în care se desfășoară proiectele în realitate.

La un moment dat, a devenit evident că simpla furnizare de produse nu acoperă toate cerințele din proiecte. Clienții aveau nevoie de soluții complete – de la consultanță tehnică până la implementare. Extinderea către execuția lucrărilor și implicarea în proiecte din zona instalațiilor electrice și a infrastructurii energetice au venit firesc, iar din această realitate a apărut Tobimar Group.

Un pas important a fost dezvoltarea propriilor branduri, pornind de la experiența acumulată în proiecte. Așa au apărut Starke și Nita, mărci proprii dezvoltate de Tobimar. Starke s-a consolidat în zona de iluminat, acoperind aplicații rezidențiale, industriale și de iluminat public, în special, în iluminatul stradal. Produsele au fost adoptate în sute de localități, în proiecte de modernizare și eficientizare a infrastructurii.

Nita a venit în completare cu soluții orientate spre tehnologii noi – de la iluminat inteligent până la stații de încărcare pentru vehicule electrice, inclusiv în zona de putere mare, utilizate de companii și instituții.

În ce măsură modelul actual – care integrează întregul lanț valoric, de la furnizarea echipamentelor până la implementarea proiectelor – a schimbat relația cu clienții și poziția Tobimar în piață?

F.T.: Modelul actual a schimbat semnificativ modul în care Tobimar este percepută în piață. Dacă la început compania era văzută ca un distribuitor regional de echipamente electrice, astăzi rolul său este mult mai amplu, acoperind mai multe etape din dezvoltarea proiectelor electrice și energetice.

Această evoluție s-a reflectat direct în relația cu clienții. Colaborarea nu mai este limitată la achiziția de produse, ci continuă în zona de consultanță, configurare de soluții și implementare. Prin activitatea de distribuție, Tobimar rămâne un partener important pentru instalatori, dezvoltatori și companii de construcții, oferind acces la portofolii extinse și la producători internaționali consacrați. În același timp, platforma ETBM.ro a adus o componentă digitală relevantă, simplificând accesul la produse și accelerând procesele comerciale.

Experiența din execuție a schimbat însă cel mai mult perspectiva. Prin Tobimar Construct, compania este implicată direct în lucrări civile și industriale, de la proiecte cu componentă tehnică ridicată până la intervenții în zone cu încărcătură simbolică.

Sunt lucrări care rămân, precum iluminarea și contribuția la proiecte din Cetatea Alba Iulia, inclusiv Monumentul Marii Uniri, proiecte realizate pentru spații culturale și comerciale, precum Cinema Colours din Alba Mall, dar și intervenții în zone de patrimoniu și spiritualitate, cum este Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” din Aiud.

În același timp, experiența acumulată include lucrări realizate pentru instituții de învățământ și sănătate, precum Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Institutul Teologic Romano Catolic din Alba Iulia, Spitalul de Psihiatrie Alba Iulia sau proiecte dezvoltate în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Acest tip de proiecte oferă o perspectivă reală asupra modului în care soluțiile sunt integrate în teren.

În paralel, activitatea din cadrul Tobimar Group permite participarea în proiecte din zona instalațiilor electrice și a infrastructurii energetice, inclusiv în lucrări de eficiență energetică sau investiții publice, unde cerințele sunt semnificativ mai complexe.

Pentru clienți, această structură reduce fragmentarea specifică proiectelor tehnice. În locul unei coordonări între mai mulți furnizori și executanți, există un partener care înțelege întregul proces și poate urmări implementarea până la capăt.

Creșterea Tobimar a fost una organică și construită cu răbdare, așa cum ați subliniat, pe parcursul a peste două decenii. Cât de mult a contat pentru dumneavoastră principiul dezvoltării pas cu pas și ce compromisuri ați refuzat să faceți în acest proces?

F.T.: Dezvoltarea companiei a fost, într-adevăr, un proces construit pas cu pas, influențat puternic de contextul economic al României din anii 2000 – o perioadă marcată de instabilitate, acces limitat la finanțare și schimbări frecvente. În aceste condiții, creșterea etapizată nu a fost doar o alegere, ci o necesitate pentru a construi ceva solid.

Un principiu important a fost să consolidăm fiecare etapă înainte de a merge mai departe. Am început cu distribuția de echipamente electrice, construind relații stabile cu furnizori internaționali, un portofoliu coerent și o bază de clienți din zona instalațiilor și construcțiilor.

Pe măsură ce lucrurile au evoluat, au apărut oportunități dincolo de această zonă. Așa s-au dezvoltat celelalte componente ale grupului – execuția de lucrări, proiectele din zona instalațiilor electrice, digitalizarea prin platforma ETBM și nu în cele din urmă mărcile proprii Starke și Nita. Toate au venit ca o continuare firească, nu ca un salt forțat.

În acest proces, am încercat să evit compromisurile care ar fi afectat direcția pe termen lung. Nu am vrut să-mi pierd onoarea și nici omenia. Am vrut să rămân un om care își respectă cuvântul față de parteneri, clienți, bănci sau furnizori. Acesta a fost principiul pe care l-am transmis și în companie.

În ultimii ani, economia globală și cea locală au trecut printr-o succesiune de crize – pandemie, inflație, tensiuni geopolitice. Cum a reușit Tobimar să traverseze această perioadă și ce lecții de leadership v-au confirmat sau schimbat perspectiva?

F.T.: Lecțiile sunt ca la școală: pe materii diferite și se schimbă de la an la an. Îmi aduc aminte de criza din 2008-2009, care ne-a prins exact în perioada în care investeam la Ciugud. Am fost prima firmă care a intrat în parcul industrial, în 2008, când am decis să construim un spațiu logistic în localitatea care avea să devină cu timpul o referință importantă pentru dezvoltarea economică și modernizarea țării noastre.

A fost un pariu curajos și ne-am bucurat de viziunea și determinarea autorităților locale care își doreau să dezvolte comunitatea. Am investit aproximativ 3 milioane de euro, într-un moment în care piața era la vârf, iar imediat după a venit criza. Ani de zile am rămas aproape singuri în zonă. Astăzi, privind înapoi, decizia s-a dovedit corectă – parcul industrial este în plină dezvoltare și găzduiește companii importante.

Ultimii ani au fost, la rândul lor, un test serios pentru întreg sectorul. Pandemia a afectat lanțurile de aprovizionare, costurile au crescut, iar tensiunile geopolitice au adus presiune suplimentară pe zona energetică. Pentru noi, perioada aceasta a însemnat adaptare rapidă și multă flexibilitate, digitalizarea accelerată și automatizarea proceselor jucând un rol determinant.

Un avantaj important a fost faptul că activitatea nu este concentrată într-o singură direcție. Parteneriatele solide cu producători internaționali ne-au ajutat să menținem continuitatea, iar dezvoltarea brandurilor proprii, Starke și Nita, ne-a oferit mai mult control în gestionarea portofoliului.

În același timp, componenta de execuție, prin Tobimar Construct, a avut un rol important în această perioadă. Proiectele aflate în derulare – atât în zona industrială, cât și în investiții publice – au continuat, chiar și în condiții dificile, iar experiența din teren ne-a ajutat să adaptăm rapid soluțiile și să menținem ritmul lucrărilor.

Din punct de vedere managerial, această perioadă a confirmat câteva lucruri simple: relațiile construite în timp contează cel mai mult, iar o companie trebuie să fie suficient de flexibilă încât să se adapteze rapid.

Resimțiți presiunea asiatică în industrie și ce măsuri proactive ați implementat?

F.T.: Cine spune că nu simte presiunea asiatică, în mod cert nu spune adevărul. Este o presiune foarte puternică și reală, mai ales într-un domeniu în care prețul contează mult.

Noi am ales să nu o evităm, ci să o înțelegem și să lucrăm cu ea. În urmă cu aproximativ 15 ani am început să dezvoltăm propriile branduri, începând cu Starke și continuând cu Nita, fabricate în mare parte în Asia, dar construite pe specificațiile tehnicienilor noștri și pe cerințe și standarde specifice pieței europene.

În paralel, am păstrat în portofoliu brandurile consacrate precum Philips, ABB, Gewiss sau Eaton, adăugând cu timpul și alte nume puternice din industrie: SCAME, Noark, OBO Bettermann, WAGO, Tracon sau Zumtobel. Combinația dintre aceste două direcții ne-a permis să avem flexibilitate: putem răspunde atât cerințelor de calitate ridicată, cât și presiunii de preț din piață.

În timp, această abordare s-a dovedit esențială. Ne-a ajutat să rămânem competitivi și să oferim soluții adaptate diferitelor tipuri de proiecte.

Realitatea este că nu poți ignora diferențele de cost de producție. Important este cum îți construiești modelul în jurul acestei realități, astfel încât să păstrezi echilibrul între preț, calitate și fiabilitate.

Ca antreprenor care a construit un grup industrial în România, care sunt cele mai mari provocări structurale pe care le vedeți astăzi pentru mediul economic românesc și ce ar trebui să se schimbe pentru ca firmele locale să crească mai ușor?

F.T.: Din perspectiva de antreprenor, una dintre cele mai mari provocări rămâne lipsa de predictibilitate. De la fiscalitate până la investițiile publice sau programele de finanțare, regulile se schimbă frecvent, iar asta face dificilă orice planificare pe termen lung, mai ales pentru companiile care investesc constant.

Noi am ales să construim pe termen lung, chiar dacă asta a însemnat uneori un ritm mai prudent. Am preferat să consolidăm fiecare etapă și să investim în parteneriate solide, în dezvoltarea portofoliului și în proiecte care au continuitate. Este o abordare care îți dă stabilitate, dar care vine și cu provocări într-un mediu volatil.

Un alt aspect important este accesul la proiecte și investiții în infrastructură. În activitatea noastră am lucrat atât în zona industrială, cât și în proiecte publice – de la lucrări de iluminat și eficiență energetică până la proiecte pentru companii din producție sau retail. Aceste investiții sunt esențiale, pentru că ele creează contextul în care firmele locale pot crește și se pot specializa.

Cred însă că multe companii românești se dezvoltă fără un cadru de sprijin real. Antreprenorii români au capacitatea de a construi afaceri solide și competitive. Ce lipsește, de multe ori, este stabilitatea care să le permită să gândească pe termen lung. În momentul în care ai acest lucru, creșterea vine natural.

Care sunt direcțiile strategice pe care Grupul Tobimar le are în vedere pentru perioada următoare, în contextul unui mediu economic tot mai complex și competitiv?

F.T.: Pentru noi, anul 2025 a fost unul dintre cele mai bune din evoluția companiei. Am ajuns la o cifră de afaceri de aproape 50 de milioane de euro, cel mai bun rezultat de până acum, obținut într-un context economic deloc simplu.

Privind pe termen mai lung, rezultatele din ultimii ani confirmă direcțiile pe care am mers. În ultimii cinci ani, profitul net a crescut semnificativ, pe fondul unei organizări mai eficiente, al digitalizării, automatizării proceselor repetitive și al unei atenții constante asupra modului în care construim fiecare etapă.

Unul dintre pilonii principali rămâne investiția în oameni și în tehnologie. Am continuat să dezvoltăm echipa, în special în zona comercială, pentru a susține prezența la nivel național. În același timp, accelerăm digitalizarea – pentru 2026 avem deja bugetate investiții de aproximativ 500.000 de euro în soluții care vizează logistica, procesele comerciale și relația cu clienții. În paralel, la nivelul Tobimar Construct, am început implementarea unui nou sistem ERP, care va permite automatizarea proceselor de gestiune și management al proiectelor, cu impact direct în eficiența operațională și în modul de urmărire a lucrărilor din teren.

În paralel, lucrăm și la partea de promovare și poziționare. Începând cu 2026 vom implementa o nouă strategie de marketing, care va pune mai clar în evidență experiența acumulată și direcția în care mergem ca organizație.

Un alt pas important este aderarea la Grupul FEGIME, una dintre cele mai relevante rețele europene de distribuție independentă din domeniu. Este o deschidere către know-how internațional și parteneriate care pot susține dezvoltarea în următorii ani.

Pe termen mediu, direcția rămâne aceeași: consolidare, investiții constante și adaptare la o piață care devine din ce în ce mai tehnică și mai competitivă.

Pentru a ieși din zona echipamentelor electrice spre istoria locală și mai departe, întru valorificarea ei, vă provoc să ne spuneți cum au apărut Domeniile Martinutzi? Când ați simțit că e momentul să vă diversificați afacerea printr-o nouă unitate de business?

F.T.: Pentru mine și pentru soția mea, Domeniile Martinutzi nu au apărut dintr-un plan de business clasic. A fost, mai degrabă, o alegere care ține de loc și de ceea ce am descoperit aici în timp.

În momentul în care am înțeles legătura zonei cu cardinalul György Martinuzzi și cu multitudinea de evenimente istorice ale locului, am început să privim lucrurile altfel. Nu doar ca pe un teren sau o oportunitate, ci ca pe un spațiu care are o poveste și o identitate care merită scoasă la lumină.

De acolo a plecat totul. Nu dintr-o strategie de diversificare, ci din dorința de a construi ceva care să pună în valoare această istorie și să o facă accesibilă celor care ajung aici.

Sigur, experiența acumulată în Tobimar ne-a ajutat în organizarea proiectului și în modul în care l-am dezvoltat. Dar Domeniile Martinutzi are o altă logică. Este un proiect construit în timp, cu răbdare, în jurul unui loc care te obligă să îl respecți.

Pentru noi, nu a fost o schimbare de direcție, ci o continuare firească, într-o altă formă. Dacă în business am construit lucruri funcționale, aici am încercat să construim un sens.

Ați văzut diamantul neșlefuit!?

F.T.: Da. Am început imediat să citesc despre zonă, despre Martinuzzi – cine a fost, ce a făcut, ce a însemnat pentru perioada respectivă. Și, pe măsură ce înțelegeam mai bine istoria, am început să privesc locul cu alți ochi.

A fost un proces care s-a întâmplat în timp. Nu pot spune că a fost un moment clar, ci mai degrabă o apropiere treptată. Cu cât descopeream mai mult, cu atât simțeam că locul are o energie aparte și că nu este întâmplător ceea ce s-a construit acolo în urmă cu sute de ani.

La un moment dat, devine evident că nu ai în față doar un teren sau o oportunitate, ci un spațiu care are o poveste puternică. Și atunci începi să te gândești diferit: nu la ce poți construi acolo, ci la cum poți păstra și duce mai departe ceea ce există deja.

Cred că acela a fost momentul în care am realizat că este, într-adevăr, un „diamant neșlefuit”.

Domeniile Martinutzi nu pot fi definite doar ca un loc de cazare sau de evenimente, ci și o poartă către trecutul acestei zone. Cum reușiți să recuperați și să integrați poveștile locului – de la castel, la comunitățile din Vințu de Jos și Alba – în experiența de leisure oferită turiștilor?

F.T.: Domeniile Martinutzi au fost gândite încă de la început ca un loc în care istoria să fie simțită, pe lângă simpla prezentare. Proximitatea față de ruinele castelului ce poartă pecetea cardinalului György Martinuzzi schimbă complet perspectiva – nu mai construiești într-un spațiu gol, ci într-un loc care are deja o identitate puternică.

Pe măsură ce am descoperit istoria zonei, lucrurile au căpătat o altă dimensiune. Nu vorbim doar despre o perioadă importantă pentru Transilvania, ci și despre realități mai puțin cunoscute, cum este cea a suferinței Sfântului Sava Brancovici, care a fost întemnițat și aici pentru o bună perioadă de timp. Aceste lucruri te obligă să privești proiectul cu mai mult respect și responsabilitate.

Tot ceea ce dezvoltăm aici încearcă să păstreze această legătură. Nu ne-am dorit să recreăm artificial trecutul, ci să construim în jurul lui. Fie că vorbim despre spații, despre arhitectură sau despre modul în care sunt gândite experiențele, toate au, într-o formă sau alta, o trimitere către istoria locului.

În paralel, dezvoltăm domeniul prin investiții de aproximativ 15 milioane de euro, care includ extinderea capacității de cazare, dezvoltarea unor noi spații de evenimente, un amfiteatru în aer liber, zone dedicate relaxării, un centru wellness, precum și noi oportunități de agrement. În același timp, investim și în partea mai puțin vizibilă, dar esențială pentru experiența oaspeților: digitalizarea și optimizarea proceselor, soluții moderne de check-in și gestionare a rezervărilor, precum și optimizarea fluxurilor operaționale, astfel încât totul să funcționeze simplu și coerent pentru client.

Este o investiție gândită pe termen lung, care schimbă atât dimensiunea proiectului cât și poziționarea lui. Ne dorim ca Domeniile Martinutzi să devină o destinație în sine, un loc în care oamenii vin pentru experiență, pentru istorie și pentru ceea ce găsesc aici ca întreg.

Sunt elemente necesare pentru a crea o experiență completă, dar ele vin în completarea poveștii, nu în locul ei. Aceste investiții semnificative le facem cu un scop clar, dublând numărul oaspeților pe care-i putem primi și cărora să le oferim posibilitatea de a avea o vacanță plăcută pe meleaguri transilvănene.

Pentru noi, important este ca oamenii care ajung aici să plece cu mai mult decât o experiență de leisure. Să înțeleagă locul, să simtă că există o continuitate și că ceea ce construim astăzi are legătură cu ceea ce a existat înainte.

În ultimii ani, turismul a devenit mai degrabă despre ce „simți” decât ce despre ce „vezi”, iar Domeniile Martinutzi se încadrează în trendul HoReCa inspirat denumit „Bleisure” (business + leisure).

F.T.: Da. Turismul de astăzi nu mai este doar despre ce vezi sau despre cum arată un loc în fotografii. Oamenii caută o experiență reală – culinară, emoțională, autentică. Și exact asta încercăm să construim aici.

Ne uităm la lucruri simple, dar care contează: drumeții, călărie, trasee cu ATV-ul, activități pe Mureș, dar și partea de gastronomie. În același timp, încercăm să legăm toate aceste experiențe de specificul locului, astfel încât oamenii să simtă că nu sunt într-un spațiu generic, ci într-un loc care are identitate.

Promovăm foarte mult produsele locale, pentru că ele spun o parte importantă din povestea zonei. Există producători buni, există tradiție, dar nu există încă suficientă vizibilitate. Noi încercăm să contribuim și la partea asta. Dacă oamenii pleacă de aici cu sentimentul că au descoperit ceva autentic, atunci înseamnă că am făcut lucrurile corect.

Care au fost cele mai mari provocări în construirea și poziționarea Domeniilor Martinutzi pe piață și cum ați reușit să vă diferențiați într-un sector atât de competitiv?

F.T.: Construirea Domeniilor Martinutzi a venit cu provocări diferite față de cele din industrie sau construcții. În turism și ospitalitate, lucrurile nu țin doar de investiție sau infrastructură, ci mai ales de identitate și de experiența pe care o oferi.

Una dintre primele provocări a fost să definim clar direcția. Nu ne-am dorit o locație generică de cazare sau de evenimente, ci un loc construit în jurul istoriei și al atmosferei zonei. Proximitatea față de ruinele castelului Martinuzzi și tot ceea ce înseamnă acest context a devenit punctul de plecare.

În același timp, a fost important să găsim echilibrul între această dimensiune și așteptările actuale ale clienților. Am construit experiențe care să aducă oamenii mai aproape de loc – de la evenimente private, până la evenimente deschise, precum Music Market, „White Night at the Castle” sau brunch-urile tematice din sezon. Aici oamenii se conectează cu spațiul și istoria locului.

Cred că diferențierea vine exact din această combinație. Nu este vorba doar despre ceea ce construiești, ci despre cât de bine reușești să păstrezi identitatea locului și să o transmiți mai departe. Atunci când lucrurile sunt făcute cu sens și identitate, oamenii simt diferența.

Pe parcursul discuției noastre ați punctat pe un timeline imaginar etapele critice care au construit un business solid și respectat. Dincolo de acest aspect, ce ați vrea să rămână ca moștenire a dumneavoastră din proiectele pe care le-ați dezvoltat?

F.T.: Vorbim despre mai multe zone de business, dar partea aceasta din zona HoReCa, culturală și istorică, aș vrea să rămână mai departe în familie. Aici investim mult suflet, dincolo de partea financiară.

Istoria fascinantă a locului ne obligă, cred eu. Cardinalul Martinuzzi a fost una dintre cele mai puternice figuri ale Transilvaniei secolului al XVI-lea. Documentele istorice ne vorbesc despre trecerile prin această regiune ale împărătesei Maria Tereza, în perioada în care Transilvania devenise parte a Imperiului Habsburgic. Altele sunt legate de Sfântul Sava Brancovici, unul dintre marii sfinți ai Transilvaniei, care a suferit în aceste locuri pentru credința sa. Tocmai această poveste ne-a determinat să construim o biserică în cadrul Domeniile Martinutzi, ca un gest de respect față de memoria sa.

Mai târziu am descoperit și istoria Conacului Rhédey, o clădire cu propria sa poveste nobiliară, pe care am decis să o restaurăm și să o readucem la viață. Restaurarea lui, la un nivel foarte ridicat de calitate, a fost o provocare, dar și o lecție despre cât de important este să păstrezi patrimoniul istoric al unei regiuni.

Toate aceste povești – de la Martinuzzi, la Maria Tereza, la Sfântul Sava Brancovici și la familiile nobiliare care au trăit aici – te fac să înțelegi că acest loc nu poate fi tratat doar ca un proiect turistic. Este un spațiu în care istoria, credința și comunitatea s-au întâlnit timp de secole. Responsabilitatea noastră este să construim ceva nou și să păstrăm vie această memorie și să ajutăm comunitatea din sudul județului Alba să se dezvolte economic și cultural.

Localitatea în sine, Vințu de Jos, are o greutate aparte. Iuliu Maniu a fost ales deputat de aici, chiar în conacul Rhédey i-a fost înmânat mandatul pentru Parlamentul de la Budapesta. Sunt lucruri care, din păcate, se pierd în timp.

Cred că aici este, de fapt, miza. Să nu ne pierdem identitatea, iar ceea ce încercăm noi este să readucem aceste povești la suprafață. Generațiile care vin trebuie să știe ce s-a întâmplat în locurile acestea.

Tot ceea ce construim aici are această direcție strategică: să dea valoare locului și întregii zone – Vințului de Jos și județului Alba. Vrem să consolidăm zona ca reper cultural și gastronomic în Transilvania și de ce nu, poate și viticol pentru că în ultimii ani am început dezvoltarea unei culturi de viță-de-vie pentru a crea un vin propriu, produs chiar aici, într-un loc în care tradiția există de sute de ani.

Investițiile pe care le facem astăzi, inclusiv cele de peste 15 milioane de euro în Domeniile Martinutzi, sunt parte din această viziune. Nu sunt gândite pentru un ciclu scurt, ci ca o construcție care să rămână și să dea valoare locului pe termen lung.

Pentru mine, cel mai important este ca ceea ce construim să treacă testul vremurilor ce vor veni și să spună o poveste adevărată despre loc și despre oamenii lui.

Într-o lume în care totul se mișcă rapid, iar rezultatele economice sunt măsurate pe termen scurt, construcțiile care rezistă sunt cele făcute cu răbdare. Povestea Tobimar este despre dezvoltare și despre direcție. Iar Domeniile Martinutzi completează această poveste cu o altă dimensiune – aceea a memoriei și a sensului. Între infrastructură și istorie, între proiecte și identitate, rămâne aceeași idee simplă: ceea ce construiești trebuie să dăinuie.

Articolul original a fost publicat în data de 28 mai 2026 în Transilvania Business.